Destinderea
Destinderea, adica întinderea muschilor, se face de jos în sus, de la labele picioarelor spre cap. Întindeti-va în directii diferite, întindeti bratele, picioarele, rasturnati-va de pe o parte pe cealalta. Amintiti-va de fratii nostri mai mici, pisicile și cainii, si de deliciul cu care o fac, determinati, de fapt, de subconstientul lor nativ.
Nu va înghititi cascatul – si el reprezinta o forma a destinderii, un mesaj al creierului. Pentru relaxarea muschilor se folosesc urmatoarele metode:
TENSIONAREA SI RELAXAREA MUSCHILOR
Fara a face miscari bruste, fara smucituri neasteptate, lent si firesc, tensionati-va separat muschii, dupa care treceti la relaxarea lor completa. Învatati sa percepeti trecerea muschilor de la tensionare la relaxare.
RELAXAREA MUSCHILOR PRIN RETINEREA RESPIRATIEI
Se recomandă a se efectua la expirație. Întindeti-va, relaxati-va, inspirați adanc, iar la expiratie imaginati-va cum de sus în jos, de-a lungul întregului corp, înainteaza valul de relaxare a muschilor. Expirati si retineti-va respiratia pana ce simtiti dorinta normala de a inspira. Investigati interior muschii relaxati într-o masura insuficienta. Inspirati și transmiteti acestor muschi semnalul de relaxare (stiti deja sa o faceti). Retineti-va respiratia. Realizati relaxarea completa si repetati acest exercitiu de 5-6 ori pe zi.
RELAXARE PRIN COMANDA VOLITIVA
Luati o pozitie comoda si transmiteti volitiv muschilor comanda de relaxare. Faceti-o natural, fara a forta, în acelasi mod în care, subconstient, va miscati mana sau va contractati muschii.
Se pot aplica formulele de relaxare recomandate în autotraining. Este preferabilă însă elaborarea unei dirijari subconstiente a muschilor.
RELAXAREA MINTALA
Asezati-va într-o pozitie comoda, relaxati-va muschii, eliminati din minte grijile zilnice. Cufundati-va în sine, decuplându-va de la viața de zi cu zi. Ganditi-va la infinitul Universului si al timpului, la infinitul lumii si multitudinea formelor vii. Zborul mintii în sfera infinitului va va da vigoarea si energia necesare unei întregi zile, maruntisuri neplacute ale vietii concrete vor fi receptionate într-un mod cu totul superficial.
ODIHNA
Întindeti-va si relaxati-va toti muschii, îndepartati energia din acestia. Straduiti-va sa nu va ganditi la nimic. Daca ajungeti pe punctul de a adormi, retineti ca aceasta stare echivaleaza cu somnul unei nopti întregi. Obținerea unei astfel de stări se poate face doar stapanind complet metodele de relaxare. Se foloseste ori de cate ori exista posibilitatea de odihna. Un efect deosebit îl are asupra organismului atunci cand se practica în natura, la umbra deasa a unui copac.
CONCENTRAREA
Concentrarea reprezinta fixarea mintala a unui obiect exterior sau a unui punct interior. Concentrarea nu poate avea loc în lipsa obiectului asupra căruia sa se poata fixa atenția sau mintea cuiva. Un scop determinat, interesul, atentia duc la linistea mintala si dezvolta priceperea de concentrare asupra unui obiect determinat.
O minte bine antrenata poate fi concentrata la dorința asupra oricarui punct interior sau exterior, cu conditia excluderii concomitente a oricaror altor ganduri. În conditiile unei concentrari profunde gandurile sunt îndreptate asupra unui scop unic, toate simturile dispar, nemaifunctionand, dispare senzația de cald, lumea înconjuratoare nu mai este recepționata. Este un simtamant complex, la care nu se poate ajunge dintr-o data. Concentrarea se poate face asupra obiectelor materiale exterioare, asupra organelor corpului sau asupra gandurilor. Concentrarea profunda asupra unor obiecte abstracte se numeste MEDITATIE.
Forma superioara a meditatiei o constituie absenta totala a gandurilor. Nu exista o granita bine delimitata pentru trecerea de la meditatie la concentrare. Antrenamentele de concentrare sunt facute zilnic – folositi pentru aceasta fiecare posibilitate ce vi se ofera - în mijloacele de transport sau acasa, la locul de munca sau în mijlocul naturii. Învatati-va sa va concentrati atentia asupra oricarui obiect ce intra în sfera activitatilor dumneavoastra.
În timpul concentrarii atentiei asupra unui obiect oarecare veti observa ca gandurile dumneavoastra încep sa se comute rapid de la un obiect la altul, pentru a se întoarce asupra obiectului concentrarii si a devia, apoi, din nou. Nu va luptati cu propria minte, nu o extenuati. Concentrarea se face fara tensiune, fara a determina oboseala. Nu va bruscati scuturand din cap, încercand sa eliminati gândurile straine momentului. Acest fapt poate avea influente negative asupra sanatatii dumneavoastra, determinand, spre exemplu, dureri de cap, dereglari ale aparatului urinar s.a. Urmariti cum gandurile încep sa se îndeparteze si readuceti-le lent la obiectul concentrarii. Repetati aceasta metoda pana cand gandurile vor deveni stabile. Actionați ca si cum ati opri un metronom prin diminuarea treptata, efectuata cu multă grija, a amplitudinii lui pendulare.
Cea mai comodă pozitie în vederea concentrarii este pozitia sezand orientata sau cea de lotus. Capul si spatele se afla pe aceeasi verticala, muschii sunt relaxati, nervii si gandurile, linistite. O astfel de pozitie nu va permite sa adormiti în perioada de concentrare, ce se desfasoara într-o stare intermediara, între somn si picoteala. Concentrarea poate fi obtinuta si în pozitie sezand pe scaun: spatele drept, mainile pe genunchi, picioarele încrucisate – dreptul peste stângul. Muschii sunt relaxati. Într-o serie de cazuri, concentrarea poate fi atinsa si în pozitie orizontala.
Retineti ca principalul factor în realizarea concentrarii este excluderea tuturor factorilor iritanti, a tot ceea ce poate sa va distraga sau sa disturbe traiectoria gandurilor. Antrenandu-va treptat, aduceti timpul de concentrare asupra unei forme mintale la 30 de minute, plecand initial de la 30 de secunde.
Concentrarea se poate face în orice moment temporal, seara fiind intervalul cel mai comod, iar dimineata, înaintea rasaritului – intervalul cel mai benefic. Nu încercati, în nici un caz, sa va concentrați asupra razelor soarelui la rasarit – aceasta poate determina iradierea retinei. La început, concentrati-va atentia asupra obiectelor exterioare, iar apoi, asupra obiectelor subtile și ideilor abstracte.